File de jurnal – ziua 41, Italia

Ziua 41 – Joi 1 08 2011, Italia

Azi e ziua mea de nastere (desi Cristian, un consatean si prieten la care statusem doua zile insista sa mai raman) am decis sa sarbatoresc altfel decat ar fi fost “normal” si anume pedaland.
Am lasat mesaj pe facebook despre asta le-am multumit celor care imi urau “La multi ani” si in sa… stiam ca pentru ceva trebuie sa fac asa. si mai stiu ceva… ca de acolo de sus din saua bicicletei lumea se vede altfel.

Cind imi luam ramas bun de la noul mau prieten doi tineri italieni m-au si agatat ptr un reportaj. Imediat a sosit la fata locului o reportera si am inceput a povesti. Iata si articolul.

Cum pedalam eu asa mai lent putin cam intristat din urma ma ajunge o masina rosie cu numere de Romania care ma claxoneaza scurt si cineva din masina imi face cu mana… o fata… femeie. Inca nu stiam ca nu prea se vedea dar am raspuns si eu la salutul ei imediat dupa care ajungind in dreptul ei ca era trafic si mergea mai incet i-am raspuns la o intrebare se pare ca de unde vin… i-am spus
– Daca esti curioasa trage pe dreapta mai incolo si pot sa-ti spun. Asa nu am cum.
– OK cu placere.

Dupa cateva minute din masina coboara o frumusete de fata blonda imbracata in rosu.

– Uau! Ce romanca avem aici -zis eu.
– Multumesc

Am povestit de toate. Despre calatorii, despre Italia. Despre romanii de aici. Ce mai a fost o bucurie pentru amandoi… insa aceasta frumoasaa romanca pe nume Mihaiele mi-a zis.
– Sint tare impresionata de ce-mi povestesti si sunt mandra ca sunt romanca iar faptul ca te-am vazut cu steguletul pe caruciorul de la bicicleta mi-a umplut ziua de bucurie… insa ceea ce povestesti tu aici sincer ma face sa fiu mandra ca-s romanca. FELICITARI.
– Multumesc. Si eu sunt bucuros de aceasta intalnire chiar de ziua mea… uite o bucurie placuta. Si stii de ce?
– ??
– Pentru ca esti prima romanca care ma saluta de cind am intrat in Italia, iar pentru asta, uite imbratisarea mea.

Iata deci o fata care nu a uitat de unde a plecat… ehe si la cum arata putea sa nici nu ma salute. Insa a facut-o si pentru asta o admir.

Am ajuns la surioara mea Cecilia in Milano undeva la periferie, ea lucreaza la un bar unde am fost rasfatat cu tot felul de cocktailuri care mai de care si bineinteles asaltat de intrebarile mesenilor de acolo.

Share
This entry was posted in Descoperă-te în necunoscut II, Jurnal and tagged , , , , , . Bookmark the permalink.

3 Responses to File de jurnal – ziua 41, Italia

  1. Anton says:

    De ziua mea am intalnit o prea frumoasa fata
    M-a salutat si mi-a zambit ,nici cum sa uit vreodata
    Erasm putin cam suparat ca eram singur d eziua mea
    Dar cind ea m-a salutat ,deodata am vazut o stea!

    O stea ce straluceste in intunericul abis
    ea da speranta zile triste si o transforma ca in vis!
    Nu pot sa cred nici acuma ca am vorbit cu ea
    Au fost momente in care sincer simteam ca-s la a mea stea!

    A doua zi sa o caut eu am plecat
    din drum eu m-am intors-napoi
    Nu aveam nimic un semn dar am sperat
    doream atat de mult ca sa vorbim de noi!

    In timpul zilei in sfarsit ma suna
    si-mi spune ca i-ar placea sa ne v edem
    Nu pot sa-i spun eu inca noapte buna
    O astept si-n gindurile mele …o chem!

  2. mihaela says:

    iti multumesc frumos pt poezie….e chiar superba….mihaela

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Comments links could be nofollow free.