File de jurnal – ziua 33, Croaţia. Alegere, coincidenta?… sau…

Ziua 33 – 19 August 2011

Alegere, coincidenta?… sau…

La o rascruce de drumuri nu stiu pe care drum sa o iau… pur si simplu stau si cuget… las instinctul sa vorbeasca si aleg. Fie ce o fi. Sa vedem ce semne se vor arata si… s-au aratat intr-adevar, cind am intalnit doi tineri cicloturisti, un cuplu de francezi care calatoreau de doua luni insa bicicletele lor erau…”varza”.

Nu am putut sa nu ma ofer sa le repar. Dupa doua ore de chinuiala de centrat roti si reglat de frane si alte revizii la biclele lor am rasuflat usurat si multumit ca am reusit sa fac si eu ceva bun in aceea zi. Caldura insuportabila, transpir… asud la fel si baiatul Babtise care saracul incerca din rasputeri sa ma ajute dar nu avea habar, iar prietena lui, Marion statea la umbra si mai povestea cate ceva farta sa uite sa ma tot laude de dibacia mea de mecanic.. ha ha… eram mandru dar mai mult bucuros ca reusesc sa fac un lucru bun si ajut niste tineri pasionati de pedale si calatorii.
Incet, incet mi se contura o zi cu un rezultat destul de bun… ca si raspuns la indecizia mea la aceea rascruce de drumuri… acum inccepeam sa inteleg ca am ales varianta cea mai buna ascultandu-mi… instinctul. Daca nu o luam pe aici spre Senji si o luam spre Rijieka nu ma intalneam cu acesti tineri simpatici iar ei ar mai fi trebuit sa mearga mult pana gaseau un atelier, ca sa-si repare biclele… ma simteam mandru ca am facut aceasta alegere.

Seara eu doream sa ma campez undeva unde sa pot spala din lucruri sa fac un dus si sa-mi incarc bateriile. Am gasit insa nu m-am cazat. De banii pe care-i dadeam pe cazare am cumparat bere, apa, suc si m-am intors la locul unde tinerii cicloturisti francezi ramasesera. Mare le-a fost bucuria cind  m-au vazut din nou.
– Te-ai intors! Nu ai gasit loc? – ma intreaba ei;
– Ba da dar decit sa dau 10 euro acolo mai bine prefer sa impart cu voi coltul acesta de pajiste si sa ne racorim cu niste beri, apa rece… ce ziceti?
– Multumim mult esti foarte gentil cu noi si asa ne-ai ajutat astazi cu reparatul iar acum… beri, apa rece… multumim!

Am ramas seara cu ei la povesti dupa care fiecare in culcusul sau.
Singurii romani pe care i-am intalnit in Croatia au fost in aceea seara cind fara sa-mi dau seama mi-a cazut unul din bidoanele de bere de pe bicicleta, iar ei care veneau dupa mine au strigat aratand spre bidon. Cind m-am intors sa le multumesc mi-au vorbit pe romaneste vazandu-mi steguletul de pe caruciorul bicicletei. Erau in vacanta si au fost bucurosi sa ma cunoasca.
E plin de turisti peste tot. Fiecare se distreaza in felul sau insa, parca ceva lipseste. Nu stiu dar in Romania, la romani e altfel, parca ei stiu sa petreaca. Astia de pe aici is cam lipsiti de viata, cam lesinati… o fi caldura mare sau “vacantele” lor mecanice? Hm! Eu aici nu vad bucurie de viata sau entuziasmul calatorului printre acesti turisti… asta e… vacanta graficata.

Una peste alta azi am mers 90Km

Share
This entry was posted in Descoperă-te în necunoscut II, Jurnal and tagged , , , , , , , , , , . Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Comments links could be nofollow free.